Aceasta reteta de lebar de casa (maios, cum ii spunem noi) este una veche, din zona noastra (Arad - Timisoara din timpul imperiului Austro-Ungar). Acest lebar de casa este de o finete rara. Textura este una cremoasa, onctuoasa, iar gustul este desavarsit.

Obatzda, un preparat popular din bucataria germana este o pasta dintr-un amestec de branza camembert, branza proaspata de vaci si unt, aromata cu chimen macinat. Boiaua pe langa aroma da si o culoare apetisanta, rosiatica. Ceapa, chiar daca nu este incorporata in pasta face parte din preparat. Aceasta branza tartinabila este savurata alaturi de covrigi sau chifle tip pretzel in Biergartens-urile bavareze.

Mezel doar din carne si condimente, perfect de servit in sandvisuri, pe un platou de aperitive sau ca si friptura. Ceafa de porc este mai intai lasata in solutie de saramura infuzata cu boabe de piper, coriandru, ienibahar, usturoi, cimbru si rozmarin intre 7-24 de ore. Sarea este absorbita de carne prin procesul de difuzie, trecand din zona cu concentratie ridicata (suprafata carnii) in zona cu concentratie mai mica (interiorul carnii) obtinand astfel o bucata de carne uniform asezonata care isi va pastra mai bine umiditatea in timpul gatirii. Carnea este apoi rumenita intr-o tigaie uscata (fara ulei) si glazurata cu o pasta savuroasa din mustar, crema de hrean, sos de soia, sos de chili dulce si gatita la cuptor. Carnea se poate servi atat calda cat si rece, taiata in felii.

Bucataria germana este cunoscuta pentru retetele satioase si delicioase asa cum este si aceasta salata. Cartofii fierti sunt combinati cu bucati prajite de bacon si ceapa caramelizata, toate invelite intr-o vinegreta cremoasa din otet, zahar, grasimea lasata de bacon si ulei. Salata se poate servi atat rece cat si calda.

Crusta din faina de grau si faina de secara cu o umplutura de cartofi, bacon, ceapa si branza cottage.

Despre celebrele „Clatite ale Imparatului" (Kaiserschmarren) circula mai multe legende. Una dintre ele spune ca, intr-o zi, un cofetar numit Leopold a venit la curtea imperiala cu o delicatesa obtinuta din ou batut si piure de prune. Imparateasa Sissi a luat o inghititura, a strambat din nas si a impins farfuria. Imparatului i s-a facut mila de cofetar si a mancat el portia de clatite. Cea de-a doua varianta povesteste despre imparatul austriac Frantz Joseph s-ar fi ratacit prin munti, aflandu-se la vanatoare,. Flamand si obosit, a batut la usa unei cabane si a cerut adapost si ceva de mancare. Fara sa stie ca avea sa-l hraneasca chiar pe imparat, gazda, i-a pregatit rapid o mancare simpla, din ceea ce avea prin casa: faina, oua, o ulcica de lapte, un bol cu smantana. Erau un fel de clatite,„rupte" cu lingura de lemn, in timp ce incerca sa le intoarca. Si cum foamea este un bun bucatar, Imparatului i s-au parut foarte bune. Mai mult chiar, i-a ridicat pe toti cei prezenti in incapere la rangul de „Nobili ai Clatitelor Imparatului".