Jelly roll, Swiss roll, numiti-o cum doriti, umpluta cu creme, budinci, dulceata, gemuri, jeleuri la alegere, dupa bunul plac, gust delicios si racoros! Grozava cu un topping de ciocolata fara zahar.

Panettone, sau cozonacul italian sub forma unei briose mari, umpluta cu fructe confiate, sau dupa inspiratie, este desertul traditional al italienilor de Craciun. Cea mai interesanta poveste care mi-a placut, fiind hazlie, o impartasesc cu voi: “Panettone este o prajitura inventata dintr-o greseala, in Italia, in secolul al-XV-lea. Preparatul unui bucatar, despre care legenda spune ca se chema Toni, s-a ars, astfel incat acesta a trebuit sa incropeasca repede ceva in loc. Folosind cateva ingrediente simple, a facut un fel de cozonac, care a cucerit papilele gustative ale lui Ludovico di Moro, care, incantat, a intrebat cine a facut painea. I s-a spus ca Toni! Ludovico a raspuns: <Aceasta sa fie painea lui Toni> - adica <pane di Toni>, panettone!”

Si pentru ca dulce nu inseamna zahar, am mai "dukanit" o prajitura delicioasa, care se poate face cu orice fruct de sezon. Pentru cei dragi de acasa, care nu tin dieta, inlocuiti amidonul cu circa 100 gr de faina alba, indulcitorul cu zahar, jucati-va cu aromele in functie de fructele pe care le adaugati si veti obtine un deliciu.

„Anul 1926, Berth Sachse lucra ca patiser pentru un hotel din Perth. Atunci, pentru prima oara a vazut-o pe Ana Pavlova dansand pe scena si pe urma plimbandu-se pe holurile hotelului unde el lucra. Patiserul a ramas incantat de pofta ei de viata, de zambetul ei, de gratia si de miscarile ei lejere. Ana adora dulciurile, Berth adora sa creeze noi prajituri pentru ea. Dupa cinci ani de la plecarea ei spre Europa, si dupa vestea mortii sale, Berth Sachse a hotarat sa dedice o intreaga prajitura in onoarea Anei. Acest dulce trebuia sa fie <tare> ca varfurile pe care dansa balerina, dar si moale ca miscarile ei. Alb, ca penele unei lebede, dar cu o pata de rosu, simbol al bolii care a doborat-o pe adorata Ana Pavlova.” Fiecare act intreprins are o cauza de reinterpretare. Nu mi-au placut niciodata bezelele. Nu pot sa nu va recunosc acest lucru, pentru ca altfel nu ati intelege entuziasmul meu cand am gustat prima felie din aceasta prajitura dietetica, careia imi place sa o dragalesc ca fiind diafana. Pentru o pavlova clasica, stim ca este necesara o cantitate foarte mare de zahar rafinat, lucru care transforma total prajitura in una hipercalorica. Doamne, si este atat de dulce, iar prima data (care a fost si ultima) cand am gustat dintr-o pavlova cu zahar, imi crantaneau dintii in gura. Basca sentimentul de vinovatie. Daca ai grija la dieta si vrei sa faci prajituri dietetice, renunta la zaharul rafinat!

Si pentru ca se apropie iarna, iar despre cartita toata lumea a crezut ca este un animal care hiberneaza, insa in realitate cartita este foarte activa - asa si eu, m-am lacomit la fel ca ea si gandurile mi s-au activat. Daca vreti si voi o felie din “pamantul” meu, am sa va arat cum sa faceti sa nu deveniti lacomi si sa poftiti la munca mea, dar sa puneti mana la treaba. Reteta mea proprie, pentru ca imi place sa experimentez in bucatarie, din ciclul ce retete minunate mai putem reinterpreta, suna asa:

Croissantele imi amintesc desigur de o terasa la malul marii, unde briza puternica pulverizeaza aerosoli, iar acest efect al curelor heliomarine este atat de benefic organismului. Croissante alaturi de un latte macchiato - dar astea-s povesti de vacanta, caci daca vrem sa ne mentinem trupul intr-o armonie cu gandul, as zice sa visam la croissante clasice din foietaj doar in vacante. Motiv pentru care am zis sa-mi satisfac placerea si sa-mi pacalesc putin trupul cu aceste croissante dietetice, care au avut un succes deplin.